Maramureş de poveste

Oul împistrit - simbol, artă, rit

Mai puțin de o lună de zile ne desparte de marea sărbătoare a Învierii Domnului, perioadă doldora de obiceiuri și tradiții care, în Maramureș, se răsfrâng asupra tuturor sferelor vieții. Când am vorbit despre cum se pregătesc maramureșenii pentru cea mai mare sărbătoare a creștinătății, am arătat că această practică implică atât latura fizică, cât și cea spirituală. Căci în Maramureș, la fel ca în alte locuri rânduite de oameni cu frica Lui Dumnezeu, omul curat este curat întru totul.

Unul dintre obiceiurile care se leagă de sărbătorile pascale și care încastrează o simbolistică profundă este împistritul sau încondeierea ouălor, cu care urmează să se împodobească coșercile duse la sfințit, dar și mesele pline de bucate tradiționale. Ouăle încondeiate își au originea în legenda coșului cu ouă așezat la baza crucii pe care a fost răstignit Iisus Hristos și asupra cărora s-a prelins sângele Mântuitorului. De altfel, în multe culturi și popoare, oul, în sine, este un simbol arhetipal, purtător al unor legende care vorbesc despre eternitate și purificare. Una dintre regiunile Maramureșului care încă se remarcă prin obiceiul împistritului ouălor este Țara Lăpușului, acolo unde migala gospodinelor transformă ouăle în mici obiecte de artă. Procesul implică utilizarea a trei straturi de ceară de albine și trei de vopsea, culorile fiind alese, de regulă, de la deschis la închis. Astfel, prima dată se va colora oul cu galben, apoi cu roșu, iar mai apoi cu culori închise, precum albastru, verde sau chiar negru. În acest proces, galbenul simbolizează lumina divină, roșul face trimitere la sângele Mântuitorului, în timp ce culorile mai înschise amintesc de patimile îndurate pentru omenire. De asemenea, trebuie menționat faptul că moroșencele încă vopsesc ouăle cu culori naturale, obținute din coji de ceapă, secară, gălbenele, viorele, sfeclă, urzică sau frunze de mesteacăn și de nuc. Deși nu sunt la fel de bogat ornamentate precum cele din Bucovina, ouăle încondeiate din Maramureș nu sunt străine de simboluri precum: soarele, crucea, inima, spicul, frunza, floarea, spirala, rombul, cetina și multe altele. Un alt aspect prin care ouăle împistrite în aceste locuri se remarcă este acela că, de cele mai multe ori, acestea nu sunt golite de conținut, astfel că nu vor servi unui scop pur decorativ. Dacă în unele comunități se obișnuiește păstrarea lor până la finalul sărbătorilor pascale, în altele acestea sunt destinate consumului, fiind ciocnite la masa de sărbătoare. De regulă, zilele dedicate încondeierii ouălor sunt, în funcție de zonă, fie Joia Mare, fie Vinerea Mare, marcând prin acest obicei jertfa supremă săvârșită de Mântuitor. Așadar, dacă se va întâmpla să vă aflați în Maramureș în acele zile, nu ezitați să întrebați pe la porțile gospodăriilor despre obiceiul împistritului ouălor. Sigur veți fi direcționați către cele mai pricepute persoane în mânuirea chișiței și veți putea asista la o demonstrație de dibăcie și măiestrie.

Chiar și în comunitățile în care ouăle nu sunt împistrite, acestea se regăsesc tot printre vedetele mesei de Paști. Ouăle vopsite cu culori vegetale, imprimate cu modele de frunze sau flori și unse la final cu slănină din belșug, ca să strălucească asemeni soarelui, sunt nelipsite de pe mesele maramureșenilor. Alături de restul bucatelor tradiționale, de vinul sfințit, dar și de bucuria dată de vestea Învierii Domnului, toate acestea vor răsplăti sobrietatea unui post lung, trăit în liniște, ca un ritual de purificare fizică, mentală și spirituală.

Image

Crăciun în Maramureş online

Image

1 Decembrie
online

Image
© 2021 Consiliul Judeţean Maramureş. All Rights Reserved.
Image
430311 Baia Mare, str. Gheorghe Şincai nr. 46
office@cjmaramures.ro
+40 262.212.110