Maramureş de poveste

Copacul pentru pețitori are oale-n loc de flori

Printre obiceiurile cu care județul Maramureș câștigă puncte la proba de originalitate a destinațiilor turistice se numără și copacul cu oale, care încă tronează maiestuos în unele gospodării. De aceea, dacă vă aventurați în inima Maramureșului, e imposibil să nu vă luați un răgaz pentru a admira podoabele mai puțin convenționale prinse cu grijă în arbori. Așa cum era de așteptat, acest obicei nu are un scop pur decorativ și poartă cu sine o poveste cu însemnătate, căci pentru noi, maramureșenii, tradiția nu este golită de esență și orice lucru aparent ascunde o istorie bogată.

Să vedem, deci, ce reprezintă pentru noi copacul doldora de oale. Mergând departe în trecut, ajungem în vremuri în care copacii constituiau uscătoarele tradiționale pentru vasele de lut, care erau așezate pe crengi și lăsate la scurs și uscat. Mai mult, acest obicei reprezenta și o modalitate arhaică de sterilizare la soare a recipientelor în care urma să fie preparată mâncarea. Prin această sterilizare, conform rânduielii populare, se distrugea o bacterie care împiedica închegarea laptelui, astfel că laptele pus la prins în oalele sau ulcelele ce s-au odihnit în copac, se închega mai repede.

O altă fărâmă de istorie legată de copacul cu oale este aceea conform căreia acest obicei anunța că în gospodărie se afla o fată pregătită pentru măritat. Dacă tânăra respectivă era prima dintre fetele familiei care urmau să-și ia zborul de la casa părintească, oala așezată în vârful copacului era, negreșit, roșie. Numărul oalelor din copac avea, de asemenea, o simbolistică proprie. Potrivit tradiției, cu cât erau mai multe oalele care îmbrăcau crengile copacului, cu atât mai înstărită era familia respectivă. Oalele din copac făceau parte din zestrea fetei, însă dacă sortitul era, la rândul lui, înstărit, acestea rămâneau în copac pentru fetele mai mici ale familiei. În acest caz, când îi venea următoarei fete rândul la măritiș, se schimba doar oala din vârful copacului. Nu doar elementele cromatice erau alese cu atenție când vine vorba de acest obicei, ci chiar copacul în sine, care trebuia să fie un stejar tânăr. Dacă tradiția uscării vaselor de lut în copaci nu este specifică doar Maramureșului, utilizarea copacului cu oale ca semnal pentru pețitori este o parte a identității noastre, pentru că așa-i la noi: de-i fata de măritat, oala-n copac s-a atârnat. Atunci când interacțiunile nu erau atât de facile, pețitorii veniți din alte sate își puteau găsi aleasa, atenți fiind la prezența acestui simbol inedit. Mai mult, se spune că de cutezau să intre în gospodărie să cunoasca fata, era musai să ducă în dar gazdelor o sticlă cu horincă, iar dacă acestea chibzuiau că el e sortitul, îl omeneau cu bucate alese.

Chiar și la casele de băieți se putea zări câte un sărciner sau perpeleac, așa cum mai este numit copacul cu oale. Iar asta pentru că de-i rost de fală, maramureșenii nu se dau în lături de la a-și etala situația financiară. Gospodinele obișnuiesc și astăzi să umple copacii cu oale pe cât de multe, pe atât de colorate, pentru ca toți trecătorii să știe că în curtea respectivă trăiește o familie de gospodari vrednici. Așadar, în Maramureș, pomii împodobiți nu se pot vedea doar în preajma Crăciunului, ci și în restul anului, iar podoabele care îi înveșmântează constituie o adevărată notă distinctivă a identității oamenilor. Oricare ar fi însemnătatea lui, copacul cu oale constituie o atracție inedită, care animă vizual gospodăriile din zona rurală a județului nostru, dar și un motiv în plus pentru explorarea universului civilizației rurale maramureșene.

Image

Crăciun în Maramureş online

Image

1 Decembrie
online

Image
© 2021 Consiliul Judeţean Maramureş. All Rights Reserved.
Image
430311 Baia Mare, str. Gheorghe Şincai nr. 46
office@cjmaramures.ro
+40 262.212.110